-
Lynyrd Skynyrd
Trupă de „rock sudic”, un gen aparte de rock american.
more
-
Binho Martins, o prezentare
Am dat recent pe siteul Juxtapoz de un artist brazilian pe nume Binho Martins. Ceea ce m-a atras la creațiile lui sunt coloritul, poate acele nuanțe de auriu dau farmecul; o figura aproape de fiecare dată prezentă care involuntar mă duce cu gândul la tradiții islamice; și nu în ultimul rând simbolistica ce își are foarte precis rezervat locul în ansamblu, o abordare religioasă ce are ca scop o contemplare mult diferită de spiritul meditativ al căutătorilor de Adevăr. Înserarea se simboluri sfinte din numeroase culturi creează o aură de sacralitate aparte.
Web: http://binhomartins.com.br/
more
-
Burj Khalifa sau Burj Dubai
Anterior a purtat denumirea de Burj Dubai, adică Turnul Dubai, acum, în onoarea președintelui Emiratelor Arabe Unite și emir al Abu Dhabi, șeicul Khalifa bin Zayed Al Nahyan, cea mai înaltă clădire din lume a căpătat numele de Burj Khalifa. Având o înălțime de 828 de metri și 162 de etaje este într-adevăr un zgârie-nori, făcând să pălească în importanță orice altă realizare în domeniu. Este cu adevărat greu să găsești cuvinte care să poată descrie o asemenea realizare iar dacă stăm să privim atenți ce înseamnă Dubai și Abu Dhabi rămânem cu impresia că centrul lumii se mută în Orientul Mijlociu. Pe lângă valoarea arhitecturală, trebuie să luăm în discuție împortanța politică a unei asemenea construcții, iar dacă în calculul nostru intră și lunga listă de realizări din emirate observăm o puternică dorință a arabilor de se afirma drept o putere mondială, atât în economie cât și în arte, politică și relații internaționale.
Departe de sectarismul wahhabit ce conduce practic Arabia Saudită, în EAU
spiritul occidental se împletește perfect cu religia islamică creând o evoluție ce reușește să uimească în fiecare an lumea. Revenind la Burj Khalifa observăm un plan în formă de „Y” special conceput pentru a reduce presiunea exercitată de vânt asupra clădirii. Pe măsură ce se înalță, construcția se îngustează, părțile laterale ajungând să joace un rol de contrafort, acest tip de arhitectură este indicat pentru a se asigura stabilitatea și rezistența la diferitele forțe ce se pot manifesta. Arhitectul turnului este americanul Adrian Smith, unul dintre cei mai cunoscuți arhitecți de pe glob.
more
-
Wumpscut - Fuckit
Cei familiarizaţi cu genul industrial vor recunoaşte numele de Wumpscut ca pe unul dintre principalii reprezentanţii ai acestui curent muzical, sau mai bine spus, ai acestei culturi. Celor care nu au avut parte de o legătură cu această lume le recomand să fie deschişi către ceva diferit. Rudy Ratzinger este omul din spatele Wumpscut şi e considerat, nu de puţini, ca fiind cel care a solidificat genul industrial/goth, în fine, nu voi intra acum în această dezbatere, cert este că e un nume de referinţă.
Albumele domnului Ratzinger sunt în general conceptuale, asta înseamnă că nu vă puteţi aştepta la hituri... însă parcurgerea albumului cu siguranţă va lăsa o impresie mult mai puternică.
Albumul are parte de o copertă... sau mai bine zis de nişte coperţi grăitoare:
Evident, exemplele pot continua, personal o prefer pe a treia.
Acum să trecem la ce contează cu adevărat, piesele.
Piesa "The Boo" sau mai pe româneşte "Bau bau" se dezgoleşte de secrete încă din titlu. Urmează "Fuckit", care dă şi titlul albumului şi care îmi aminteşte de un film, Doctor Zhivago, dacă nu aţi dat de el până acum, tocmai v-am făcut o favoare. Versurile sunt tipic gotice pot spune, suferinţă la cote maxime. "Cut to see how much i bleed" este din păcate singura piesă ce nu mi-a atras atenţia, ce pot să spun, judecând la rece este ceva mult prea emo pentru gusturile mele. Albumul continua în aceeaşi manieră sumbră, cu piese ca Leichenteilchen şi Gulag.
Cu siguranţă o recomandare.
Nota: 10/10
Informaţii:
Data lansării: 7 aprilie 2009
Gen: Industrial, electro-industrial
Durata: 45:30
Casa de Discuri: Metropolis
Video:
more
-
Ingerul de fier
Florin Cosma: 1.De cat timp exista proiectul "Inger de Fier", si ce te-a hotarat sa-l faci realitate?
IngerAlb: Inger de Fier exista din 2002, desi ideea de a crea acest gen de muzica este de data mai veche. Cred ca la un moment dat orice muzician (nu ca eu as avea pretentia de a fi unul din acestia, hehe!) ajunge la un moment dat sa-si doreasca a reuni acele formule si/sau idei muzicale ce nu si-au gasit locul in cadrul experientelor (a se citi "formatiilor") anterioare, intr-un nou format - in cazul Inger de Fier, "reteta" a fost una simpla: am combinat synth-uri si beat-uri de factura electro/dance cu riff-uri agresive de chitara, toate acestea completate de sunete si efecte specifice genului industrial.
Florin Cosma: 2.Am observat pe pagina ta oficiala ca activezi in mai multe formatii/proiecte de muzica, mare parte industrial, sau "related". Presupun ca Inger de Fier este cel mai apropiat de sufletul tau?
IngerAlb: Trebuie sa recunosc ca in ultima vreme muzica industrial (si nu ma refer doar la rock & metal) ma atrage cel mai mult, asa ca in mod natural proiectele mele muzicale sunt legate de acest gen, fie ca este vorba de Inger de Fier - industrial metal, Telurica - industrial/ambient/experimental electronica, sau Project 333 - tribal industrial. Fiecare din acestea reprezinta o manifestare a laturii mele artistice, drept pentru care nu pot stabili o ierarhie a importantei lor. Compun asa cum simt - este metoda proprie de a-mi exorciza "demonii" interiori. Niciodata nu stiu cum va suna o piesa in final; incerc sa nu tin cont de reteta clasica "strofa/refren/strofa/refren" si apelez la tot soiul de experimente sonore. Pentru mine procesul de creatie este la fel de important ca produsul final. Pentru mai multe informatii, cei interesati pot accesa: www.ingerdefier.go.ro , www.telurica.go.ro si www.project333.go.ro .
Florin Cosma: 3. Cum vezi scena muzicii industriale in Romania? Crezi ca aceasta s-ar putea imbunatati printr-o promovare a genului, a uniunii dintre artistii de gen, sau e nevoie in primul rand de educarea populatiei, si atragerea acesteia catre arta si cultura?
IngerAlb: Hmmm...buna intrebare! Exista o parte buna si una proasta - sa incepem cu ultima: publicul roman este in general reticent la nou. Nu sunt multi cei care au prins gustul muzicii industrial, sau a altor genuri inrudite (goth, ambient, etc.), asa ca o mai mare deschidere a ascultatorilor catre muzica ce incorporeaza sunete moderne (electro) ar fi primul pas. Din fericire, in ultima vreme se pare ca au aparut primele elemente care in final pot duce la formarea (sper) a unei scene autohtone de gen: trupe interesante (Dirty Shirt, Discordless, Subway Night Orchestra, Infectator.com, The Beyond, sau Narkoleptik sunt doar cateva exemple), pagini de internet care promoveaza aceasta muzica, concerte (e drept ca le poti numara pe degetele de la o singura mana, dar este un inceput), sau chiar case de discuri (vezi F.I.R. - singura casa de discuri underground romaneasca ce si-a propus ca obiectiv promovarea a muzicii de factura electronica), etc. Incet (dar sigur) trupele de la noi au inceput sa se promoveze si sa se sustina reciproc, lucru normal, pentru ca de noi depinde ca lucrurile sa evolueze in directia buna. Incercam sa deschidem "apetitul" ascultatorilor catre muzica industrial si sa ne "cultivam" pe noi insine in acelasi timp.
Florin Cosma: 4. Ce planuri de viitor ne rezerva IngerAlb cu proiectele sale?
IngerAlb: Planuri de viitor ar fi destule :) In primul rand, sunt in lucru cateva piese Inger de Fier, care vor putea fi ascultate pe urmatorul cd. Este posibil ca acest nou material sa contina si cateva remix-uri ale pieselor noastre de pe "Deadly Games" (poate si cateva de pe primul cd), realizate atat de artisti romani, cat si din Afara, dar este prea devreme pentru a vorbi despre asta. De altfel, Inger de Fier trece printr-o schimbare de componenta, asa ca s-ar putea sa mai dureze putin pana cand lucrurile vor reintra in normal (mai multe informatii in curand la: www.ingerdefier.go.ro). In al doilea rand, noul album Telurica este aproape gata. Nu am stabilit inca titlul, dar va fi lansat anul acesta si cred ca va oferi cateva "surprize"...muzicale :) Este o suma a primelor doua albume, dar in acelasi timp soundul este destul de diferit fata de ceea ce am realizat pana acum. Noile materiale Inger de Fier si Telurica vor fi urmate (probabil) si de noi versiuni ale site-urilor oficiale.
Florin Cosma: 5. Ai vreun mesaj pentru cei care ne citesc acum?
IngerAlb: Sustineti trupele underground autohtone! Numai impreuna putem reusi!
Pentru informatii suplimentare, propuneri de colaborare (remixuri, compilatii), etc. ne puteti contacta la: ingerdefier@yahoo.com (no spam please!). Keep in touch!
11.02.2005
more
-
Marilyn Manson sau Bryan Warner
Bryan Hugh Warner, artist american născut în data de 5 ianuarie 1969 şi-a început cariera prin muzică, adoptînd un nume de scenă ce combină o divă cu un ucigaş. De la început mare parte din spectacolele sale au avut un caracter bivalent, combinînd o anumită cruzime şi rebeliune socială cu tentative de recreere al farmecului lui Marilyn Monroe sau mai bine spus, de recreere a spiritului hollywoodian pe care continuu îl va denigra dar în acelaşi timp îl va trăi.
Printre temele abordate se numără asasinarea fostului preşedinte american Kennedy, criticarea bisericii şi a religiei instituţionalizate şi un anumit gust pentru tenebros şi ocult. Ceea ce a suferit modificări în epoca noastră contemporană nu este numai conceptul de artă ci şi „meseria” de artist. Privind în urmă cu multe secole observăm artiştii ca fiind oameni meşteşugari, mai mult sau mai puţin elogiaţi, în general respectaţi pentru munca lor. Trecînd prin perioada în care artistul prinde un contur, un orgoliu, ajungem în epoca modernă în care, poate, în anumite cazuri arta se rezumă la artist, el fiind şi creator şi creaţie.
Bryan Warner, sau mai bine zis „Marilyn Manson” se declară singur o operă de artă, lăsînd parcă muzica, spectacolele si picturile undeva în umbra propriei persoane. Rolul pe care îl joacă a găsit teren fertil în viaţa sa şi în împrejuriările în care aceasta l-a purtat. Un alt element caracteristic este că nu-şi priveşte arta sa ca fiind ceva original, spunînd într-una din piese „Totul s-a mai spus înainte / Nu mai e nimic de spus”. Se pare că prin această confesare important nu este să înţelegem că muzele îl lipsesc de inspiraţie, ci că nivelul atins de artă nu îi mai permite un mare spaţiu de manevră, riscînd ca oricînd o creaţie să iasă din sfera artistică. Înainte dezvoltările de perspectivă, de compoziţie, şi cromatice îşi găseau un obstacol în oamenii ce nu acceptau să vadă ceva ce nu intră în tiparul obişnuit dar şi în tehnologie. În momentul de faţă, datorită schimbărilor aduse de miscările secolului XX si a post-moderniştilor nu se mai poate vorbi de limite în artă, la asta se adaugă si inovaţiile tehnologice ce pun un semn de întrebare asupra artei în sine.
De această dată nu avem în faţă un creator de frumos, nu avem nici un educator, ci avem o oglindă. Cel puţin aşa consideră el, neezitînd să puncteze latură apocaliptică a omului. Se poate aplica ideea că artistul în cazul de faţă este o creaţie a societăţii şi oferă ceea ce ea îi cere, aşa cum făceau arhitecţii în perioada gotică, de exemplu, cînd marile catedrale erau create în scop propagandistic de cele mai multe ori, pentru gloria bisericii, a regelui, a localităţii sau a lui Dumnezeu. În ambele cazuri este un testament social. Pe lîngă folosirea artei pentru transmiterea de mesaje în mod eficient unor mase mai mari sau mai mici de oameni, ea mai poate să fie folosită şi în mod empatic după cum se întîmplă în mod obişnuit mai ales în literatură şi cinematografie. Analizînd opera şi persoana lui Marilyn Manson se pune la îndoială conceptul de artă şi de frumos. Dacă ne luam după Platon, frumuseţea ar trebui să fie oferită de potrivire, utilitate şi de sentimentul de bucurie pe care ni-l aduce respectivul lucru, o definiţie destul de incompletă, însă acceptabilă. Arta la rîndul ei, pînă nu demult era legată de ideea de frumuseţe... evident nu se mai pot aplica aceste caracteristici artei contemporane.
Pentru a analiza valorile estetice ale lucrarilor de pictură realizate de Warner trebuie avut în vedere tot ce s-a spus pînă acum. Temele şi ideile prezente în muzica şi în spectacolele acestuia se regăsesc evident şi în acuarele, folosindu-se aceeaşi cantitate de elemente şocante. Se poate spune că importantă nu mai este frumuseţea în ziua de azi şi nici „mimesis”, ci şocul, ideea că te ia prin surprindere cel mai des într-un sens violent şi brut.
Politic şi moral este neintegrat, într-un fel o reminescenţă a perioadei Romantice, a şi fost hăituit de biserică în America, interzis în diverse alte ţări. Poate că nici azi arta nu este cu adevărat liberă, dar poate nu va fi niciodată din moment ce ea cuprinde nu numai un sentiment, ci şi un mesaj. Ceea ce simte un om cînd ascultă un vers de-al său, sau muzica sa este în fond o trăire unică a fiecărui individ. Ceea ce simt eu este un mesaj de alarmă. În picturile sale există evident şi lucrări cu subiecte politice, cîteva portrete ale lui Hitler, bazîndu-se pe ce am spus mai devreme, efectul de şoc, care pentru unii oameni poate să fie mai intens. În mare parte acuarelele sunt lucrări mai intime, mai personale reprezentînd fiinţe apropiate din viaţa sa., însă şi acestea păstrează, chiar dacă într-o mică măsură, rebeliunea ce-i caracterizează lucrările.
more
-
Muzeul Naţional de Artă al României
Expoziţii Temporare Actuale:
Volum şi perspectivă în creaţia grafică a lui Theodor Pallady
(iulie – octombrie 2009)
Locul: Muzeul Theodor Pallady (Strada Spătarului, nr. 22)
Muzeul Naţional de Artă al României prezintă la Muzeul Theodor Pallady expoziţia temporară Volum şi perspectivă în creaţia grafică a lui Theodor Pallady, o colecţie ce cuprinde câteva pânze semnate de Theodor Pallady, precum şi 800 de desene şi gravuri ale marelui pictor român, reprezentative pentru perioada lui pariziană.
Ion Mincu. Desene şi Proiecte de Arhitectură
(15 aprilie 2009 – 31 octombrie 2009)
Locul: Muzeul National de Arta al României
Cabinetul de Desene şi Gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României prezintă expoziţia temporară "Ion Mincu. Desene şi proiecte de arhitectură", deschisă publicului în cadrul Galeriei de Artă Românească Modernă, în sălile dedicate expunerii de arte grafice.
more
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)